Caută

STĂM ACASĂ...

Actualizată în: Mai 6

În timpul aceasta a  restricțiilor provocate de pandemia virusului covid-19, recomandarea generală este să „stăm acasă”. Unii stau în carantină, alții stau acasă în autoizolare. Cum trebuie să ne raportăm noi, cei care-L cunoaștem pe Dumnezeu, în vremea aceasta?

Să fim siguri că Stăpânul universului controlează totul și că în vremea aceasta se derulează o etapă a planului Său etern. Ceea ce adesea este tainic, are scop formarea și testarea noastră. În schimb, sunt lucruri care trebuie să le știm bine, pentruca tot ceea ce se întâmplă să se petreacă în folosul nostru. În condițiile prezente, să reevaluăm realitatea vieții de aici și perspectiva eternității. Aici, pe pământ, este acasă (la noi), unde putem să alegem cum să trăim. Astfel, avem harul să-L invităm pe Domnul în viața noastră personala și să trăim în prezența Lui. Domnul Isus spunea: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu și Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el și vom locui împreună cu el. ” (Ioan 14:23); „Iată Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el și el cu Mine. ” (Apocalipsa 3:20)

Când era pe pământ, El a acceptat invitațiile celor ce L-au dorit în casa lor. De la familia iubită din Betania, la fariseul Simon; nu găsim scris că Domnul a refuzat invitația cuiva de a intra în casa Lui. Totuși realitatea de azi dovedește că Domnul are tot mai puține locuri de popas, deși trăim pe pământul Lui. Una dintre urmările prezenței diavolului și păcatului este și boala. Ce atitudine vom avea atunci când boala ne trece pragul, vizându-ne pe noi sau pe cei dragi din casă? Dacă trebuie să plecăm, avem liniște sufletească? Știm unde mergem? Suntem siguri ca vom ajunge acasă la Domnul? Ca oameni am vrea să rămânem acasă (la noi), unde avem pe cei dragi ai noștri. Cred că este  nu doar natural, ci chiar plăcut Domnului să ne rugăm pentru vindecarea celor afectați de această pandemie, fie că sunt din familie, fie că sunt necunoscuți din societate. Totodată este foarte indicat să mijlocim ca, pe fond de pocăință, să cerem Domnului să oprească plaga aceasta. Dar dacă pandemia aceasta va grăbi plecarea unor credincioși, alături de alți oameni din lume, să ne gândim că avem alți dragi plecați înaintea noastră: bunici, părinți, soți, soții…  Când plecăm de aici, mergem să ne odihnim împreună cu ei și scăpăm de toate relele din lumea aceasta, dar mai presus de toate, știm că plecăm, tot ACASĂ, la Domnul. Apostolul Pavel scria: „Căci pentru mine a trăi este Hristos și a muri este un câștig. Dar dacă trebuie să mai trăiesc în trup, face să trăiesc; și nu știu ce trebuie să aleg. Sunt strâns din două părți: aș dori să mă mut și să fiu împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine; dar, pentru voi, este mai de trebuință să rămân în trup.” (Filipeni 1:21-24)  De ce apostolul considera că a pleca acasă la Domnul „ar fi cu mult mai bine”? Același apostol scria, ca unul care a vizitat acele locuri: „știm, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer de la Dumnezeu, o casă, care nu este făcută de mână omenească ci este veșnică… Așadar, noi întotdeauna suntem plini de încredere; căci știm că, dacă suntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul, pentru că umblăm prin credință, nu prin vedere. Da, suntem plini de încredere și ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul. De aceea ne și silim să-I fim plăcuți, fie că rămânem acasă fie că suntem departe de casă. ” (2 Corinteni 5:1-9) Când sfinții pleacă de pe pământ, nu sunt fugăriți de coasa morții din casa lor, ci pleacă la Domnul ACASĂ.

Să ne rugăm și să postim ca bunul Dumnezeu să se îndure de omenirea speriată și oprită din mers și să oprească îngerul morții care aleargă peste tot cu solia lui nedorită de pământeni.  Acolo, ACASĂ, toți sfinții se odihnesc în pace și așteaptă învierea, reîntâlnirea familiei eterne, când vor primi un trup ce niciodată nu va mai fi supus degradării, unde niciun pericol și nicio problemă ce le-a umbrit viața de aici, nu va mai fi. ,,Și am auzit un glas tare, care ieșea din scaunul de domnie și zicea: ,,Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei și ei vor fi poporul Lui, și Dumnezeu Însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut. Cel ce ședea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Și a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut și adevărate.” (Apocalipsa 21:3-5)


Ștefania Turcin


#stamacasa #covid19

39 afișare

Copyright 2020 Betania Church Dublin. All rights reserved