Chemarea la slujire

Chemarea la slujire

 

Chiar dacă au trecut două luni de la revenirea mea din câmpul de misiune, încă mai răsună în inima mea ecoul acestei lucrări minunate pe care Domnul o desfășoară printre bushmanii din Africa. Întotdeauna îmi amintesc cu drag de timpul acesta în care pot spune fără să greșesc că a fost o ieșire din limitările mele și o intrare la propriu în harul nelimitat oferit de Dumnezeu.

 

Am văzut în Africa o cultură diferită față de a noastră, multe nevoi, provocări, bariere, împotriviri, lupte, dar toate acestea nu ne-au putut opri motorul dragostei pe care la pus Dumnezeu în inimile noastre ca să vestim Evanghelia Mântuirii, ci dimpotrivă toate împreună ne-au condus în rugăciuni de dependență către Dumnezeu. Dacă vrei și tu să vezi ce poate face El în tine, cu tine și prin tine, atunci te rog închide volumul aceluia care strigă ,,indiferență, frică, confort, abilitate, chemare și orice gălăgie de felul acesta, care insuflă descurajare,” și deschide frecvența aceluia care spune ,,tu poți totul prin Mine!” Vreau să ne lăsăm provocați de Cuvântul lui Dumnezeu și a răspunde într-un mod corect chemării Lui pentru viața noastră. În primul rând țin să menționez de la început că tu nu poti fi șomer, nu există așa post în lucrarea lui Dumnezeu. Pe lângă chemarea la mântuire, la sfințenie, la suferință, ești chemat să Îi și slujești, și pentru aceasta Domnul te-a echipat adecvat. În Pilda talanților ni se spune că Stăpânul a împărțit după puterea fiecăruia talanți: unuia zece, altuia cinci și altuia unul. După o vreme la întoarcere Stăpânului, El cere socoteală de ceea ce le-a încredințat și doar doi au adus profit împărăției, cel de-al treilea a fost fricos, viclean și leneș pentru că a îngropat talantul. Credincioșie în administrarea lucrurilor duhovnicești, aceasta cere Domnul de la noi. El nu va întreba cât de mult am făcut pentru El, ci cât de credincioși am fost. Domnul îi spune lui Ieremia în felul următor: (1:5) „Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale te cunoşteam şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte şi te făcusem prooroc al neamurilor.” Ieremia continuă și răspunde lui Dumnezeu: „Ah, Doamne Dumnezeule, vezi că eu nu ştiu să vorbesc, căci sunt un copil.” (Ieremia 1:6)  Nimeni nu se naște din greșeală, toți suntem capodopera mâinilor Lui, cunoscuți mai dinainte și puși deoparte pentru lucrarea Lui care dăinuie în veci, Dar adesea aud aceste cuvinte de retragere și motivare pe care Ieremia le-a adresat lui Dumnezeu: nu știu, nu pot, nu acuma, sunt prea slab… oare ar trimite Domnul pe cineva fără al echipa mai întâi? Cu siguranță nu ! Proorocul Isaia spune : Am auzit glasul Domnului spunând: Pe cine vom trimite şi cine va merge pentru Noi? Atunci am răspuns: Iată-mă! Trimite-mă!” (Isaia 6:8) Foarte interesant, Dumnezeu nu i-a spus direct lui Isaia, ci Isaia l-a auzit pe Dumnezeu spunând, „…cine va merge pentru Noi?” Chemarea lui Dumnezeu nu este doar pentru câţiva selecţi, ci pentru toţi. Dacă aud chemarea lui Dumnzeu depinde de condiţia urechilor mele. Psalmii 40:6,7: ,,Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile; nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispăşire. Atunci am zis: „Iată-mă că vin! În sulul cărţii este scris despre mine.” Acest Psalm profetic vorbește despre Domnul, care din dragoste a părăsit slava cerească și a venit la noi ca să ne slujească. Avem nevoie în generația aceasta de o străpungere a urechilor ca să auzim chemarea lui Dumnezeu și să răspundem și noi ,,iată-mă, că vin,” ,,Trimite-mă!”

 

Vrei să îmbraci și tu aceasta haină de slujitor pe care mulți o pun în dulap și uită de ea? Vrei să te duci în numele Domnului acolo unde El te trimite și cu uneltele care El ți le-a dat? Vrei să slujești cu credincioșie, dragoste și entuziasm, fiindcă tu faci parte dintr-o Împărăție slăvită care nu se clatină niciodată! Tu ești trimis împuternicit ai lui Hristos, să nu te temi de nimic! Domnul a promis că nu ne va părăsi, cu nici un chip nu ne va lăsa, ci El va fi cu noi în toate zilele vieții noastre, până la sfârșit. A dărui lui Dumnezeu e bine și plăcut, dar mai presus de atât El ne vrea pe noi! Dăruiește-te azi pe tine însuți ca viu lui Dumnezeu!

Mult har și binecuvântare!

 

Flavius Vasii

 

arrow